Duminica Sfintilor Romani

CUVANTUL EVANGHELIC
Duminica, 22 iunie 2014, se va citi la Sfanta Liturghie urmatorul cuvant evanghelic:

In vremea aceea, pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari, si le-a zis:
Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni.
Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El.
Si de acolo, mergand mai departe, a vazut alti doi frati, pe Iacov al lui Zevedeu si pe Ioan, fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatal lor, dregandu-si mrejele, si i-a chemat.
Iar ei indata, lasand corabia si pe tatal lor, au mers dupa El.
Si a strabatut Iisus toata Galileea, invatand in sinagogile lor si propovaduind Evanghelia Imparatiei si tamaduind toata boala si toata neputinta in popor.
(Matei IV, 18-23. Duminica Sfintilor Romani)

A-i privi pe oameni asa cum ii priveste Hristos, e ceea ce fac sfintii. Sfinti precum Sfantul Vasile cel Mare, Sfantul Ierarh Nicolae, Sfantul roman Calinic de la Cernica, care plangea cand nu avea bani sa le dea oamenilor, au lucrat la propovaduirea, la afirmarea credintei celorlalti, pregatindu-i sa fie oameni adevarati. Ei si-au iubit aproapele si i-au indemnat si pe ceilalti sa-l iubeasca, au urmat instinctiv aceasta directie. Sfintii sunt remarcabili nu ca niste eroi sau specialisti pe care este greu sa-i inlocuiesti, ci prin aceasta forta spirituala, prin forta iubirii, a rugaciunii pentru oameni care este in ei, mai mult decat prin faptele lor.

Nu fapta umana in sine, ci puterea lui Dumnezeu care straluceste in faptele lor si din ei insisi, ii face transparenti lui Dumnezeu, Care face sa iradieze capacitatile lor umane inradacinate in lumina dumnezeiasca.

Sfintenia este manifestarea indumnezeirii omului. Importanta minunilor tine de faptul ca ele sunt semne ale acestei transparente, ale acestei lumini, ale acestei bunatati a lui Dumnezeu aratate in Sfinti. Bunatatea este o forta penetranta care depaseste forta legii. Sfantul iradiaza lumina lui Hristos Cel inviat.

Sfintenia este totdeauna o iradiere a lui Dumnezeu Care s-a aratat mai presus de legi in Cel inviat si Care este si cu noi intr-o lepadare de sine, intr-o participare la suferintele noastre. De aceea, insa, participarea isi gaseste sensul culminant in bucuria invierii. Sfintii traiesc in viata lor pamanteasca transparenta Invierii, care desavarseste legile naturii.

Sfintii fac obiectul unui cult important, mai ales dupa moartea lor. In Romania exista multe moaste de Sfinti venite din Rasarit si deopotriva ale unor Sfinti locali.

Parintele Cleopa spune ca avem multi Sfinti dar acestia, nedorind sa fie cunoscuti, si-au ascuns sfintenia. Poporul insa ii cunoaste pe Sfinti uneori chiar in timpul vietii lor pamantesti si cel mai adesea dupa moarte.

Sfintii arata in viata lor sfintenia lui Dumnezeu. Ei sfintesc inauntrul lor numele lui Dumnezeu prin rugaciune, apoi il arata in mod transparent prin purtarea lor. Crestinii se uita in calendar pentru a vedea care este Sfantul zilei si ii aduc rugaciuni in acea zi isi aseaza viata sub obladuirea Sfantului si cauta sa imite cum pot virtutile acestui Sfant, simtindu-se ocrotiti de rugaciunile lui. Sunt venerati de asemenea cei care au murit in sfintenie, care au facut totul pentru dainuirea Bisericii, care si-au dat viata pentru Dumnezeu, au iradiat in lumina lui Hristos si ne-au lasat prin aceasta o Biserica vie. Fara Sfintii din trecut, Biserica nu ar fi ceea ce este, n-ar fi putut dainui. Traditia vie si prin aceasta Biserica insasi nu se poate mentine fara o succesiune a Sfintilor. “Aduceti-va aminte de inaintasii vostri” (Evrei 13, 7), spune Sfantul Apostol Pavel. Este recunostinta pentru toti cei care ne-au transmis Evanghelia. Viata Bisericii nu a fost niciodata intrerupta pentru a o reincepe din nou.

Sfintii sunt importanti si prin ceea ce ne transmit: Biserica vie, in spiritualitatea ei, in forta sa spirituala, exemplul lor. Ii veneram si pentru ca sunt plini de Dumnezeu. Sunt oameni care au atins culmile foarte inalte ale indumnezeirii. Se intereseaza de uman asa cum se intereseaza de Hristos; sunt impreuna cu Hristos asa cum sunt Ingerii. Se spune ca impreuna cu Hristos ingerii arata un mare interes pentru mantuirea noastra. Sfintii, care sunt si oameni, o fac cu atat mai mult. Despre ei Sfantul Pavel spune ca nu vor avea toata fericirea decat impreuna cu noi, cand vom fi cu toti impreuna. Ei se roaga pentru noi. Iar cand ne rugam pentru vrajmasi, ei se roaga cu si mai multa osardie. De aceea le cerem rugaciunile .

Exista trei aspecte ale acestei cinstiri: le suntem recunoscatori pentru ceea ce ne-au transmis, pentru starea lor de indumnezeire si pentru rugaciunile lor pentru noi. De aceea spunem totdeauna: “Sfinte… roaga-te pentru noi”.

In acest sens se constituie cultul Sfintilor care iradiaza, fiindca iradierea lor ajunge pana la noi. Nu credem ca exista doua Biserici, o Biserica pamanteasca si o Biserica cereasca. Exista o singura Biserica care se prelungeste de pe pamant in cer. Nu suntem rupti de viata pamanteasca pentru ca avem privirile indreptate, concentrate spre cea de dincolo, inaintam spre cea de dincolo luptand aici pentru a ajunge acolo incununati de prezenta lui Hristos, a Duhului Sfant in noi. Crestem aici, trebuie sa lucram aici, chiar si in viata sociala, in perspectiva vietii de dincolo. Fara viata pamanteasca nu putem creste. Este ceea ce fac Sfintii. Ei traiesc “pe pamant ca in cer”, facand voia lui Dumnezeu.

In acelasi timp, fiecare popor isi traieste credinta intr-un mod original. Ortodoxia insa ramane aceeasi, ramane apostolica, isi pastreaza toata bogatia propovaduirii apostolice si a vietii crestinilor din vremea Apostolilor. Traditia se transmite ca o viata mereu proaspata, ca un mod de a trai Biblia integral, cat mai autentic posibil. Dar exista o infinitate de moduri de a o aprofunda.

Si in Romania exista nuante locale. Toate popoarele ortodoxe isi leaga din plin viata religioasa de sfintirea lumii; se manifesta astfel convingerea ca omul nu se poate mantui decat in legatura cu lumea. Tot ceea ce slujeste vietii omului: apa, painea, vinul sunt sfintite. Cu apa sfintita se stropesc apoi camerele, paturile, uneltele… Icoana este asezata in masina, pe camp, in gradini, in preajma animalelor. Totul trebuie sfintit. Primele roade sunt aduse la biserica, o parte din ele daruindu-se celor saraci. Este binecuvantata masa si se face semnul Crucii cand se taie painea. La inceputul unei munci omul isi face semnul Crucii, ca si atunci cand termina o munca, cand iese din casa, cand trece pe langa o Biserica.

Multi oameni cer binecuvantarea atunci cand intalnesc un preot; cand preotul vine in casa lor. Intreaga viata este umpluta de binecuvantare, nu este rupta de Dumnezeu. Actiunile, trebuie sfintite, lucrurile insesi trebuie sa se deschida actiunii omului, intarite si sfintite de Dumnezeu. Pentru ca prin om energiile lui Dumnezeu patrund in lume. Prin om se sfintesc lumea, universul, toate elementele lumii.

Pr. Dumitru Staniloae