Duminica Infricosatoarei Judecati

Duminica, 10 martie 2013, se va citi la Sfanta Liturghie urmatorul cuvant evanghelic:

 

Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale.
 

Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga.
 

Atunci va zice imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii.
 

Caci flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si Mi-ati dat sa beau; strain am fost si M-ati primit; gol am fost si M-ati imbracat; bolnav am fost si M-ati cercetat; in temnita am fost si ati venit la Mine.
 

Atunci dreptii Ii vor raspunde, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand si Te-am hranit? Sau insetat si Ti-am dat sa bei? Sau cand Te-am vazut strain si Te-am primit, sau gol si Te-am imbracat? Sau cand Te-am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine?
 

Iar Imparatul, raspunzand, va zice catre ei: Adevarat zic voua, intrucat ati facut unuia dintre-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut.
 

Atunci va zice si celor de-a stanga: Duceti-va de la Mine, blestematilor, in focul cel vesnic, care este gatit diavolului si ingerilor lui. Caci flamand am fost si nu Mi-ati dat sa mananc; insetat am fost si nu Mi-ati dat sa beau; strain am fost si nu M-ati primit; gol si nu M-ati imbracat; bolnav si in temnita, si nu M-ati cercetat.
 

Atunci vor raspunde si ei, zicand: Doamne, cand Te-am vazut flamand, sau insetat, sau strain, sau gol, sau bolnav, sau in temnita si nu Ti-am slujit?
 

El insa le va raspunde zicand: Adevarat zic voua: Intrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici, nici Mie nu Mi-ati facut.
 

Si vor merge acestia la osanda vesnica, iar dreptii la viata vesnica.

 

(Luca XXV, 31 - 46. Duminica Infricosatoarei Judecati)

 

 

Infricosatoare sentinta ne da astazi Evanghelia! Vedem deci ca infricosatoare nu este Judecata, cu care toti suntem datori si, oarecum, fireasca pentru raportul nostru cu Creatorul, ci infricosatoare este sentinta, caci este definitiva, fara drept de apel, caci este in acelasi timp corecta (data de Adevarul Insusi - Eu sunt Calea, Adevarul si Viata…), completa (tine cont de intreaga noastra existenta in aceasta viata si dincolo de ea) si dezvaluie in public sufletul nostru asa cum este el, fara fatarnicia fata de lume sau disimularea pe care o reusim fata de semenii nostri.
 

Parca niciodata nu a vorbit mai aspru si mai cutremurator Hristos. Poate doar atunci cand a prevestit caderea Ierusalimului…
 

La judecata lui Hristos se va cere de la om, in vederea indreptatirii sale, milostivirea, ca aratare lucratoare a dragostei - si va merita mila numai milostivirea, ca dovada prin fapte a dragostei. Mila voiesc, iar nu jertfa (Matei 9, 13), a vestit infricosatorul si nemitarnicul Judecator Care va sa vina.
 

Milostivirea va agonisi indreptatire celor ce au iubit-o, iar pe cei ce au lepadat-o ii va da osandirii. Ea cu indraznire ii va duce si ii va infatisa inaintea Domnului pe toti fiii sai. Ea ii va aduce inaintea Domnului pe cei care au savarsit-o cu lucrul: care au saturat pe fratii cei flamanzi, au primit in casele lor pe cei straini, au imbracat pe cei goi, au cercetat pe cei bolnavi si inchisi in temnite.
 

Milostivirea ii va aduce inaintea lui Hristos pe cei ce au facut-o tainic in sufletele lor si au miluit pe aproapele, pazindu-se a-l osandi pentru poticnirile lui, iertandu-i jignirile si necazurile pricinuite, dandu-i in schimbul blestemului binecuvantare si in schimbul faptelor rele, facere de bine.
 

Milostivirea ii va aduce inaintea lui Hristos pe acei pastori ai Bisericii care au dat fratilor lor mancarea cea nestricacioasa - Cuvantul lui Dumnezeu, care pe cei despuiati de catre pacat i-au imbracat in hainele virtutilor, au dat doctorie duhovniceasca celor bolnavi cu sufletele si cu indelunga rabdare au cercetat spre zidire pe cei inchisi in temnitele necredintei sau ratacirii intunecate.
 

Milostivirea ii va aduce inaintea lui Hristos pe monahii smeriti, care au dobandit cunoasterea tainica si fiintiala a lui Hristos Care traieste in ei, au flamanzit cu fericita foame de dreptatea evanghelica, au sarguit sa se imbrace intru cuviosie si sfintenie, s-au curatat de cele mai subtiri boli ale omenirii - impatimirile acestei vieti, si prin aceasta au agonisit libertatea evanghelica.
 

Milostivirea ii va aduce inaintea lui Hristos si pe cei care au putut sa arate mila doar fata de ei insisi, cercetandu-se prin cercetarea de sine si slobozindu-se de saracie, de boala, de temnita pacatului prin pocainta. Pocainta este cu neputinta pentru inima impietrita: pentru ca inima sa se inmoaie, trebuie sa se umple de impreuna-patimire si milostivire fata de starea sa cazuta de pacatosenie.
 

Caci deplinatatea lui Hristos este masura umanitatii depline, iar spre aceasta suntem chemati toti!